Postări populare

vineri, 26 iunie 2009

In memoriam...Michael Jackson

A fost odata ca niciodata...asa incep toate povestile frumoase...insa nu obligatoriu se si termina in acelasi ton..si pentru ca oameni suntem si avem o viata limitata, sfarsitul e inevitabil trist..
Ajuns la birou am aflat cu stupoare ca cel cel care a fost idolul copilariei mele si a multor alte milioane de oameni, Michael Jackson s-a stins din viata la numai 50 de ani. Nu disecam viata celui care va ramane in memoria tuturor cunoscut ca Regele muzicii pop si nici motivele care i-au grabit sfarsitul..chiar nu conteaza. Conteaza ca e unul din putinii oameni care in ultimii 50 de ani a facut muzica, e unul din oamenii care pentru multi copii din generatia mea si nu numai a fost cel mai bun in ceea ce a facut...e unul din cei care au scris o pagina din istoria secolului XX.
N-am cuvinte..imi aduc aminte ca si cum ar fi fost ieri de primul lui concert in Romania..cand mama ca sa imi faca surpriza..m-a scolit : du-te spala-te, imbraca-te..fa treaba mica, mare ce ai nevoie ca plecam la bunica-ta..
Nu prea intelegeam de ce tre sa fac toate astea mai ales ca bunica avea 2 bai nu una asa ca slava domnului aveam de unde alege. Stiam ca in ziua respectiva urma sa concerteze Michael si desi speram undeva in adancul sufletului sa ajung la concert..parca parca nu imi venea sa ma imbat cu apa rece. In fine, copil ascultator am facut ce mi-a zis mama ne-am urcat intr-un taxiu si am plecat, facand un mic ocol sa vedem si noi cum intra oamenii la concert..nici atunci nu m-am bucurat desi sa fim seriosi, ce dracu ai de vazut la un puhoi de oameni care se duc la concertul la care visezi tu sa ajungi? Sa iti tai venele pe lung poate ca alt scop sigur n-are.
Va dati seama ca mi s-au inmuiat genunchii in momentul in care am vazut ca intram si noi..eram in al tzashpelea cer..am fost la multe concerte de atunci, insa pe asta nu o sa il uit cat oi trai..poate si din cauza varstei si a isteriei care era acolo..plangeai si fara sa iti vina..a dracu descarcare emotionala..te lua ca gripa..mi-aduc aminte ca si pe mine m-a apucat desi habar n-am de ce. Poate din cauza melodiilor..Dangerous a fost totusi unul din cele mai bune albume ale lui, impreuna cu alte 4 au avut cele mai mari vanzari din lume indiferent de genul muzical.
Stiam versuri, stiam sa dansez ca el...daca nu ma inseala memoria eram in clasa a 4-a la ultima serbare cand eu si Negru ( era tigan da nu-i bai..era prietenu meu :) ) am dansat pentru parinti pe melodia black or white ( sper sa nu mananc rahat) iar publicul kinderin era isterizat de-a dreptul..acu nush daca de cat de bine sau de naspa dansam noi dar a fost beeeeeton.
Una peste alta, acum totul s-a terminat..nu-mi pare rau decat de un singur lucru..si anume ca desi s-a reabilitat, nu a mai scos un ultim album care sa ii marcheze retragerea.
Cu siguranta ne vom aduce aminte mereu de cel care a fost Michael Jackson King of Pop si ascultandu-i melodiile, fiecare din noi va zambi, sau poate va plange aducandu-si aminte de diverse intamplari.
Rest in peace Michael!!

joi, 18 iunie 2009

Floricele pe campii...

Film banal...subiect tipic american joc mai mult sau mai putin slab si de kakao..insa relaxant la maxim si cu mult substrat pentru cine are mintea deschisa...ma refer la filmul " Fantomele fostelor iubite". Nu il povestesc ca mi-e lene si in plus daca nu l-ati vazut si ma apuc eu sa vorbesc nici ca va mai duceti sa dati cu okiu prin sala de cinema. Ce m-a intrigat insa la acest film, a fost partea de substrat ..Ce poate face un om de teama sa nu sufere...de teama sa nu fie dezamagit, de teama multa teama sa recunoasca gradul de omenie pe care il poseda. N-ar fi rau daca ar aparea un Freud al zilelor noastre ..ar incinge o analiza de toata frumusetea.. Multi oameni, au avut parte de una sau mai multe intamplari naspa facandu-i sa isi modifice radical comportamentul, punand o mare bariere intre suflet si restu lumii. Probabil ca la un moment dat devine un fel de a doua natura pentru fiecare, un instinct de conservare de neoprit, un iceberg ce se duce dadandu-se pe gheata vietii nelasand prea multe raze de soare sa il atinga. Cand eram in India, si faceam acel "minunat" camping de yoga, respectivul guru care ne impuia capul cu toate prostiile posibile la ora 5 dimineata, ne spunea la un moment dat sa ne imaginam ca suntem pe o campie si ca descoperim un boboc de trandafir care atunci cand se deschide straluceste ca un diamant. Credeam ca bate campii..credeam asta stand intins pe jos si ascultandu-mi colegii care sforaiau cu patos probabil imaginandu-si in loc de un trandafir stralucitor, un pat mare cu o perna imensa si moale. Ce legatura are asta cu filmul? well, simplu, desi un subiect banal, un macho care frange inimi, acest lucru il poti gasi in viata de zi cu zi, si descoperi cu triste ca oameni deosebiti uita sa mai simta foarte mult de frica..Cine sunt acesti oameni? Credeti ca sunt camuflati, putini sau fac parte din vreo secta? Cu siguranta nu, cine sunt ei? Pai, tu si tu si tu, fiecare are un demon inside pe care trebuie sa il infranga. Unii oameni desi puternici sunt insa mult mai sensibili si au o toleranta scazuta la suferinta de orice fel...si atunci, una cate una ridica bariere invizibile de care poate mai trece o persoana intr-o mie.
Traim intr-un secol in care e la moda sa te duci la psiholog sa iti rezolvi problemele care zgarie acut dovleacul, traim intr-o epoca individualista, incare omul este mult mai rau de la sine, traim intr-o epoca stiintifica pana in maduva oaselor ( inca nush despre ce drac de oase vorbim da e ok) traim intr-o epoca in care uitam de noi din ce in ce mai mult desi avem senzatia acuta ca din egoism avem grija de persoana noastra ca dracu de fiu-sau. Si e pacat, e pecat pentru ei ca si-au pierdut increderea in oameni, e pacat pentru cei care descopera acel trandafir si nu sunt in stare sa il faca sa infloreasca..insa poate unu din zece face o minune.
Poate unu din zece reuseste sa emane atata caldura incat sa mai topeasca din valurile de gheata, sa redea un dram de speranta...in asa fel incat schimbarea sa se faca involuntar. Bat campii cu gratie nu? Ok, ma opresc aici...si asa n-am mai scris de ceva vreme si mi-am iesit din mana..
But know this..florile de genul oamenilor de care am zis mai devreme ( cea mai tare expresie ever...mi s-au incetosat privirile si nu mai vad bine :)) )sunt deosebite..necesita multa munca de lamurire, probabil deosebit de multi draci, sarutari infinite si multa dragoste de invaluire...am certitudinea ca daca reusesti sa imbunezi o astfel de floare, daca reusesti sa o faci sa straluceasca, vei avea satisfactia omului implinit .
Si ca sa ma leg iar un pic de filmul de mai devreme..era o zicala prin filmu ala ceva de genu: cel care iubeste mai putin are puterea intr-o relatie...e mai stapan pe el si intr-adevar poate conduce..dar nu va putea fi fericit. Daca stau si ma gandesc la omul care a fost Eminescu ( sa nu veniti cu rahaturi de geniu ca dau cu el de toti pamantii) ...a mancat un rahat si el in maj poeziilor lui despre dragoste..o relatie daca nu iti aduce dragostea cea mare, iti poate aduce de multe ori suferinta cea mai mare..insa asa te formezi ca om, te faci mai puternic si razbesti mai bine in viata..si nu de unu singur..e ideal in 2 ( acu daca sunt si copii..kkt..asta e impartim nu?).Si mai voiam sa zic ceva si ma duc la bala..
Mi-e dor de o zi senina de mers la mare, mi-e dor de adierea vantului ce o impinge in bratele mele, mi-e dor de apa rece ce o face sa se ghemuiasca la pieptul meu si de zambetul strengar al ochilor ei.
Hai ca deja o dam in diverse :))

joi, 4 iunie 2009

Diverse si aparitia lui Pizdel

Well well well...mi s-a reprosat in nenumarate randuri ca nu am mai batut campii de ceva vreme pe aici..ca de ce de ce de ce si iar de ce am disparut si nu am mai povestit nimic..
Concluzia zanei bune a fost ca i am not in the mood...sau pe romaneste ca sunt intr-o stare depresivo acuta de lipsa de inspiratie si chef. Ce s-a mai intamplat de la episodul cu Germania? Din martie??Au au da chiar ca am lipsit ceva vreme..
Scurt pe doi, am mai imbatranit un an si astenia tarzie de primavara-vara- toamna s-a tot tinut scai de mine ca rama de unditza lu' Prepeleac ( nush ca asta sa fii pescuit vreodata da' presupun ca intr-o viata de om apuci sa faci ...diverse).
Dupa cum spuneam, am imbatranit si usor neintentionat dar cu o directie precisa m-am si sarbatorit in Bucuresti pe dreapta la Salsa 4u cu o parte din cei mai apropiati prieteni..muzica, dans, alcoale pana la 5 dimineata..ce e drept pe drum spre casa m-am imprietenit cu taximetristu asa de tare incat ne apucasem sa cantam Jaga jaga la unison ( habar n-am versuri da presupun ca o balba melodioasa mai suie matza pe masa din cand in cand). Cam asta fu pe scurt asa..nu tu un karaoke, un gratarel, o ora de germana infocata, parca a dat lenea in mine ca tamaia in toti dracii..Nu-i a buna.
Singura noutate e ca am mai adaugat un animal la colectia de iarna, un pisic, mic mic si tare tare cretin...rasa pura tomberoneza regala...e incaltata tigrata si are botu colorat de zici ca tocmai a mancat. Oficial o cheama Lentzi ( mi-a placut mie tiganca nah)..insa neoficial e strigata Pizdel. Eu as fi vrut sa o cheme Coi sau Puf dar nu m-am inteles...am ales calea de mijloc..sunt singura persoana la care raspunde la numele de Pizdel..parea ea blanda asa saraca si cam cu o doaga lipsa, da cred ca era doar adormita pentru ca de cum s-a dumirit ea ce si cum, s-a facut kamikaze..bunaoara..eram si eu ca omu' pe Budapesta si ma trezesc ca ma gadila ceva pe buca dreapta, era animalu care incerca sa se insinueze cu incapatanare printre buca mea si capacu de toaleta direct in apa..n-a reusit..dar ca orice animal ce exceleaza prin lipsa de creierash si-a facut damblaua..vin acasa..Pizdel hai la tata..Pizdel miau de undeva in surdina..Pizdel unde dracu te-ai bagat..Pizdel miau miau..Ma duc in pelerinaj prin casa si o gasesc la Meca..se ruga la alah ca dupa botez jumate in apa de la buda jumate afara cu o figura plouata si cu o labuta in sus..Tu'tzi ceapa matii ce dracu te-ai bagat in buda? Miau..
As fi lasat-o acolo sa se invete minte insa cand m-am uitat la mutra aia tembela de liliac ( are urechile de zici ca unt lipite cu super glu' mari cat toata capatana) mi s-a facut mila si am luat-o in brate.
Sau, stai la masa mananci, te misti, mai fumezi o tigare si te uiti la matza tembela care sare de sa dea cu capu' in zid vrand sa prinda umbrele care e misca...dupa care se opreste in mijlocu' bucatariei si se uita la tine nedumerita de parca ar fi vina cuiva ca nu prinde ea umbre.
Sau, pentru ca e dusa rau nu doarme in pat si sta pe hol..intr-o seara am zis sa fac o incercare si i-am dat drumul in camera..s-a urcat in pat ca o printesica si s-a apucat sa toarca in gatu meu incolacita ca un sarpe in asa hal incat sa poata sa ma linga cu ravna pe nas cu limba aia aspra...m-a pufnit rasu' s-a speriat si s-a dus la picioare unde a inceput sa ma gadile cu sarpele ala de coada..dracu' mai doarme printre hohote de ras , ia una bucata matza da-o afara inchide usa si...somn usor